Avem prilej îndoit de veselie astăzi căci sărbătorim atât onomastica de Sântion, cât și prima dintre sărbătorile vechi româneşti ale femeii, Cumetria sau Ţonţoroiul femeilor.

Ţonţoroiul, Iordănitul sau Cumetria femeilor este prima dintre cele 5 sărbători arhaice ale femeii din tradiţia românească.

Romulus Vuia – Valisoara in drum spre biserica

După ieşirea de la biserică, femeile se adună şi cer fiecărui bărbat câte o “iordăneală”, adică o sumă de bani, după puterea fiecăruia, cu care seara se adună la o gazdă şi fac chef (petrecere cu mâncare, băutură şi lăutari) numai între ele, fără bărbaţi. În această zi, femeile se cred mai tari decât bărbaţii lor, lăsându-i chiar nemâncaţi, căci aceasta, zic ele, e într-un an o dată. După ce mâncau şi beau pe săturate, spunând că se „iordănesc”, cântau, jucau şi chiuiau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor şi-i duceau cu forţa la râu sau la o apă, ameninţându-i că îi aruncă dacă nu se răscumpără, de obicei cu o vadră de vin. Unele femei mergeau prin case şi-i stropeau cu apă pe cei pe care îi întâlneau. În unele sate, tinerele neveste erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite printr-un ritual special, care cuprindea, printre altele, udatul cu apă la râu sau lac.

Udatul Ionilor are loc numai în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar sărbătoritul dă o petrecere cu lăutari.

Petre Dadu – Udatul Ionilor

În Transilvania, Ionii sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezaţi/ purificaţi. În zona Sibiului, nu doar Ioan sau Ion, ci şi cei ce poartă numele de Simion sunt duşi prin sat în care trase de boi şi împodobite cu nenumărate ţesături decorative. Alaiul este condus de călăreţi în ţinută de mare sărbătoare, iar caii acestora sunt bogat împodobiţi cu valtrapuri ţesute şi podoabe de harnaşament.