Începutul lui Brumar sau Vinar, aşa cum mai este cunoscută luna noiembrie, este marcat de una dintre cele mai frumoase, lungi şi încărcate de superstiţii sărbători vechi româneşti: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În calendarul popular, cei doi sfinţi sunt sărbătoriţi vreme nu de una, ci de trei zile: 8 noiembrie – Capul lui Arhanghel, Soborul sau Năpustitul Arieţilor, 9 – Mijlocul lui Arhanghel şi 10 noiembrie – Coada lui Arhanghel sau Filipii de Toamnă.

Sursă foto: crestinortodox.ro

Se spune că ziua de 8 noiembrie este ultimul hotar între toamnă şi iarnă, iar Arhanghelul Mihail are putere asupra nevestei lui Scaraoţchi, Mamareaua, pe care o ţine să nu dea drumul gerului dintr-odată, ci puţin câte puţin ca să se obişnuiască oamenii. Mai mult decât atât, tradiţia zice că de la Arhangheli şi până la Crăciun mai trebuie să ţină vremea bună şi luminoasă încă vreo trei, patru zile, numite Vara Arhanghelului sau “vara iernii”. Încă le aşteptăm, azi soarele nu prea s-a arătat la chip…

În sâmbăta dinaintea sărbătorii se ţin Moşii Arhangheli când se dau colaci naşilor şi pomeni cu lumânări aprinse celor cu morţi năprasnice (înecaţi, îngheţaţi, trăsniţi, sfâşâiaţi de animale etc), în timp ce de Capul lui Arhanghel, în Transilvania sunt amestecaţi arieţii (berbecii) cu oile.

Sursă foto: Lorena Drăghici, lumeaemare.ro

Dimineaţa, în târla oilor se aruncă o turtă de mălai care, de cade cu faţa-n sus, prevesteşte că până-n primăvară, toate oile vor avea miei, iar de cade răsturnată, e semn de mare supărare pentru ciobani.

Filipii de Toamnă sau Poitra lui Arhanghel se ţin cu sfinţenie de apărare împotriva lupilor şi este interzis a se descânta, mai puţin de purici.

Sursă: Calendar Popular Astra, Revista de superstiţii şi obiceiuri populare, Monitorul de Vaslui