Una din sărbătorile primejdioase din calendarul popular român, Pricopie, Precup, Procopie sau Ziua Lupului se ţine cu sfinţenie la fiecare 8 iulie pentru că veghează la coacerea grânelor şi poartă de grijă celor ce lucrează pământul, abătând incendii şi grindină asupra celor ce-o nesocotesc şi muncesc de ziua sfântului.

Sursă: Arhiva Muzeul Ţăranului Român

Astfel, de Precup:
• înfloreşte grâul, iar cucul nu mai cântă;
• se lucrează la câmp numai până la amiază; nu se seceră, nu se toarce;
• se ţine ca apărare de grindină, vijelie, arşiţă, foc, lupi, boli ale copiilor;
• se ţine de femei, ca să aibă spor la coptul aluaturilor.
E ziua în care se crede că Luna s-a înecat după ce a trecut o punte de ceară, încercând să ajungă la Soare spre a-i fi mireasă. Legenda spune că, aflând că vor să se cunune soră cu frate, Dumnezeu s-a mâniat şi l-a pus pe Pricopie să topească puntea.

“Se mai zice că o femeie spăla la râu în ziua de Precup şi a venit lupu’ şi i-a luat copilu’ în gură din troacă, în faşă. Şi ea a spus: <<ooo, lupu’>>, dar acesta i-a răspuns cu voce omenească: <<nu este lupu’, este Precupu’>>, apoi înduioşat de jalea ei, i-a adus pruncul înapoi. Este sărbătoare de lighioane pentru stână, să o ţii.” Măriuţa Lăzărescu, 70 ani, Romanii de Sus, Vâlcea.

Sursă: Antoaneta Olteanu (Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009), Iulia Gorneanu, Arhiva Muzeului Ţăranului Român.