Sărbătoarea din 14 septembrie poartă şi numele de Ziua Crucii conform calendarului ortodox, dar încă din vremuri de demult se spune că azi se închide pământul, iar plantele, gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ la adăpost de vreme rea până la Alexii (17 martie), în preajma echinocţiilor de primăvară când începea calendaristic vara.

Via pregătită pentru cules

La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor, de aceea astăzi este ultima zi în care se mai pot culege ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic sau iarbă de năjit).

Tot astăzi nu se taie lemne ca să nu vină şerpi în casă şi este interzis să se omoare şarpele de sub pragul casei care ocroteşte gospodăria, altfel casa va fi pustiită într-un an. De altfel, nu se mănâncă alimente cu “cruce” sau “cap”( usturoi, nucă, peşte, prună, varză).

În sudul ţării se binecuvintează viile şi se începe culesul, iar strugurii de pe ultimul butuc de vie sunt lăsaţi ofrandă Domnului şi păsărilor cerului. De Cârstovul Viilor vă invităm la degustare de vin pe Valea Oltului până la mijlocul lui octombrie de va tot ţine vremea bună. Căutaţi-ne pentru detalii!

Sursă: Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, ed. Paideie, Bucureşti ed.I 2001, ed.II 2010), Iulia Gorneanu, traditieialomita.ro